LARICS: Russia Today și campania prezidențială din Franța

Russia Today  și campania prezidențială din Franța

S.Vele*

Background: În 2017 au loc 3 mari campanii electorale în statele fondatoare a UE – Olanda, Franța și Germania. Dacă în cazul Olandei și Germaniei, forțele de extremă dreaptă nu au șanse matematice să ajungă la conducere, deși pot lua scor record, situația nu e la fel în Franța, unde candidatul Frontului Național , cu siguranță, ajunge în turul doi al alegerilor. Totodată, peisajul politic francez e marcat prin seisme profunde. Les Republicains, partid centru dreapta, își aliniază mesajul cu Frontul Național (extremă dreaptă) pentru a menține susținerea propriului electorat. Partidul Socialist cade în sondaje, iar candidatul său, Benoit Hamond riscă să acumuleze mai puțin de 10% din voturi. Totodată, asistăm la apariția unei noi mișcări, social-liberale, în frunte cu Emmanuel Macron, candidatul cotat cu cele mai multe șanse de a lupta cu Le Pen în turul 2 al prezidențialelor. În final, fenomenul „Brexit” și „Trump”, a dat peste cap modelele de analiză electorală franceză, care, în mare, continuă să se bazeze pe clivajul stânga-dreapta. În epoca în care identitățile politice devin tot mai individuale, analizele pe dimensiunea colectivă devin tot mai depășite și pot produce erori fundamentale. Rezultatul alegerilor din Franța e deschis pentru orice scenariu.

Studiu de caz: În acest studiu au fost colectate și analizate aproape 1900 articole apărute pe pagina electonica RT France în perioada 1 ianuarie 2016-23 februarie 2017, despre favoriții alegerilor prezidențiale din Franța: François Fillon, Emmanuel Macron și Marine Le Pen. În analiză a fost inclus și Alain Juppe, candidatul care a pierdut alegerile primare în partidul Les Republicains. Dat fiind faptul că, François Fillon poate risca urmărire penală pentru caz de abuz de serviciu(angajarea soției ca asistent parlamentar), există riscul retragerii sale din campanie. Cel puțin, sondajele arată că, participarea lui Juppe la alegeri îi garantează prezența în Turul doi și îl face favorit la postul de președinte. Articolele au fost prelucrate printr-un soft de analiză a limbajului, care a analizat articolele din perspectiva sintactică, lexicală și statistică: subiectele/entitățile apărute, numărul de caractere, frecvența apariției lor, etc… Acest mod de analiză permite identificarea unor subiecte și teme recurente. Aceasta oferă o posibilitate de a identifica prezența sau absența unui partizanat politic și identificarea strategiei de acoperire informațională a activității candidaților.

  Frecvențe și Subiecte

fig1

Fig 1 : Frecvența apariției articolelor despre candidați

Din punct de vedere cantitativ, articolele despre François Fillon apar mult mai des, din momentul în care a fost desemnat în calitate de candidat din partea partidului ”Les Republicains”. Emmanuel Macron, de asemenea, devine mult mai des menționat din momentul desemnării sale în calitate de candidat. Marine Le Pen a fost intens mediatizată pe parcursul a 10 luni din intervalul studiat. Numărul articolelor despre Juppe scade dramatic în noiembrie 2016, când pierde alegerile primare în fața lui Fillon. O mică creștere o observăm în februarie, în contextul incertitudinilor create în jurul lui Fillon. Momentul de maxim pentru Le Pen, Fillon și Macron e atins în februarie 2017, din cauza intensificării campaniei electorale. Un punct interesant este noiembrie 2017, când Fillon a fost desemnat candidat. Din acest moment, numărul articolelor despre toți 3 a crescut de 6 ori. La momentul actual, Fillon, Macron și Le Pen apar în RT cu aceeași frecvență, dat fiind faptul că majoritatea articolelor despre un candidat, face referire și la alții.

 

fig2

Fig 2 : Numărul mediu de caractere în articolele despre candidați

Analizând numărul mediu de litere per articol dedicat fiecărui candidat, nu putem să nu observăm că articolele despre Le Pen sunt relativ scurte. Din punct de vedere al consumatorului media, e un avantaj, pentru că pot fi accesate și citite de pe dispozitive mobile (telefon, tabletă) și citite destul de repede. De asemenea, denotă și un accent pe subiecte și acțiuni, adică, sunt mai lizibile (ipoteza va fi analizată mai jos). Articolele despre Fillon, statistic sunt mai lungi- editoriale, păreri, etc… Poziția lui Macron e similară celei a Marine Le Pen, însă, consistența articolelor despre acest candidat e mai mică(ipoteza va fi analizata mai jos). Articolele despre Juppe, par mai lungi decât a altor candidați.

 

fig3

Fig 3: Media subiectelor/entităților care apar în articole

Ipoteza invocată mai sus, e confirmată prin analiza graficului mediei subiectelor/entităților din articolele despre candidați. Articolele despre Marine Le Pen sunt mai scurte însă conțin mult mai multe subiecte/entități, deci, au o consistență informațională și lizibilitate mai bună. Articolele despre Macron, deși sunt, în mediu mediu, la fel de scurte ca și articolele despre Le Pen, se axează doar pe anumite tematici și nu conțin prea multe informații interesante pentru cititor.  Pot fi exemple și de comentarii ale pozițiilor sale, sau a unor evenimente în care a fost implicat. În orice caz, nu oferă informații consistente din punct de vedere politic. La polul opus se afla Fillon. Articolele despre Fillon și Juppe sunt mai lungi, însă, acoperă arii tematice reduse.

 

fig 4

Fig 4: Teme de campanie

Subiectele și entitățile apărute în baza de date studiată au fost grupate pe anumite tematici de campanie. Unele subiecte sunt inerente unei campanii electorale : campanie, politică, președinte, vot, alegeri. Totodată, observăm că, Guvernul apare destul de des în articolele despre candidați. Fillon, Macron și Le Pen, dar și președintele Hollande, de asemenea apar destul de des pe RT. Alături de aceste teme, putem observa și prezența unor teme recurente în recentele campanii electorale din UE și din SUA: Societatea, UE, Euro, Economie, Națiune și identitate, elita politică, ideologia, Rusia, migrația, terorism. Observăm prezența sporită a lui Trump și a SUA, dar și a lui Putin. Islamul, de asemenea, e prezent destul de des. Analizând această hartă, putem observa un pattern de teme recurente în UE: guvernul și modul în care gestionează țara, rolul UE și a Euro, problemele economice, rolul identității naționale și a ideologiei, elita politică care e depășită de realitățile sociale, pericolele migrației și terorismului și, nu în ultimul rând binomul Rusia-Putin. Apariția lui Trump în această listă, nu face decât să adâncească deriva spre dreapta pe care o observăm tot mai des în discursul public european. E un efect al 11/9, care a adăugat ambiție și încredere extremei drepte.

 

fig5

Fig 5: Subiecte de campanie și prezența lor în articolele despre candidați

Din nou, putem confirma ipoteza că, articolele despre Marine Le Pen sunt mai consistente decât articolele despre contracandidații săi. Subiectele sensibile de campanie apar mult mai des în articolele despre Le Pen. Astfel, RT France scrie despre Le Pen scurt și la subiect. O abordare diferită o putem observa în raport cu Macron și Fillon. Despre acești candidați se scriu texte mai fluide, și au o consistență informațională redusă. Articolele despre Le Pen, acoperă întreaga arie tematică a campaniei, ce nu putem spune despre Macron și Fillon, care sunt menționați și în numeroase articolele care nu fac decât sa sustragă atenția publicului pe subiecte marginale, mai puțin importante. În final, merită de menționat că, despre Juppe, nu s-a scris nimic interesant din momentul în care a ieșit din cursă.

 

fig6

Fig 6 : Rusia și Putin în articolele despre candidați

Analizând subiectele de campanie care apar cel mai des în artiole, nu putem trece cu vederea subiectele „Rusia” și „Putin”. Din momentul startului „măsurilor active” ale RT France, din noiembrie 2016, observăm că, în articolele despre Le Pen, aceste subiecte apar mult mai des decât în articolele despre alți candidați. În articolele despre Fillon, aceste subiecte apar mai rar, însă sunt prezente. Maximul global, în baza studiată, este noiembrie 2016. În numeroase resurse media, Fillon era identificat drept un candidat cu viziuni mai flexibile față de Rusia, de aici și relativa creștere a mențiunii lui Putin și a Rusiei în articolele despre Fillon. După momentul desemnării, apariția acestor subiecte în articolele despre Fillon a scăzut destul de puternic, fapt explicabil dacă ne amintim că concurentul său la alegerile primare, Alain Juppe, e pro-European și susține menținerea sancțiunilor față de Rusia. În  cazul lui Macron, nu observăm o varianță mare a frecvenței apariției acestor subiecte. Alain Juppe, de asemenea, nu apare aproape niciodată în articolele unde apar cuvintele „Putin” și „Rusia”. În concluzie, Marine Le Pen e intens asociată cu Putin și cu Rusia. Dat fiind faptul că, dreapta franceză are destule simpatii față de Rusia, prezența acestui subiect alături de Le Pen o favorizează, îndeosebi prin perspectiva captării voturilor din „provincie”, din regiunile agrare, care au suferit din cauza sancțiunilor impuse de Putin asupra produselor agricole din UE. Totodată, se mizează și pe pozițiile ferme ale lui Putin și Le Pen în raport cu războiul din Siria și pericolul terorismului islamic.

 

fig7

Fig 7 : Trump și SUA în articolele despre candidați.

După noiembrie 2016, subiectele „Trump” și „SUA” au devenit adevarate, egalând și depășind subiectele „Putin” și „Rusia”. Din nou, de această activizare și transfer de imagine beneficiază doar Marine Le Pen. În articolele despre Fillon și Macron, aceste subiecte apar cu mult mai rar. În articolele despe Juppe, aceste subiecte nici nu apar.  Transferul de imagine de la Trump la Le Pen, își are logică din perspectiva subiectelor și tematicilor abordate de cei doi candidați. Ambii apelează la mesaje populiste, anti-establishment, au poziții de extremă în raport cu migrația, terorismul islamic și sunt mai flexibili în abordarea Rusiei. În plus, rolul său îl joacă și istoria de succes „Trump vs political establishment”. Imagine similară se transferă către Le Pen. Cu siguranță, în turul doi, vom asista la o intensificare și mai mare a acestui tip de mesaj : „Le Pen vs political establishment”, care îi poate aduce simpatii din partea unei categorii de electorat.

 

fig8Fig 8: Problematica europeană

Problematica europeană, de asemenea, poate fi găsită masiv în articolele despre Le Pen. Ea depășește și subiectele: Trump, Putin, Rusia, SUA. Luând în calcul că, Marine Le Pen e un eurosceptic, UE apare în context negativ destul de des. Se mizează pe mesaj anti-UE, la fel cum s-a făcut și în Brexit. În articolele despre Macron, Juppe și Fillon,  problematica europeană există, însă mult mai rar.

 

fig9

Fig 9: Migrație, islam și terorism

Un alt set de teme pe care se axează campania prezindețială este: migrația, terorismul și islamul. Aceste teme apar foarte des în articolele despre Le Pen. Nu e o coincidență, pentru că, explorarea acestor problematici e specifică candidaților de extremă dreapta. Ele apar destul de des în articolele studiate, fapt care denotă intenția de a axa politica editorială pentru favorizarea Marine Le Pen. În articolele despre Fillon, aceste subiecte se regăsesc, însă cu o frecvență mai mică. În articolele despre Macron și Juppe ele aproape că lipsesc. O ipoteză de lucru este că, RT France dezavantajează puternic pe Macron și Juppe, deoarece, nu e prezent în articolele care tratează cele mai menționate și citite articole.

 

fig10Fig 10: Guvern și elita politică

O altă gamă de teme abordate în campanie e legată de politica internă. Observăm același pattern de abordare: în articolele despre Marine Le Pen aceste teme apar mult mai des. Totodată, din noiembrie 2016, aceste teme încep să dispară și din articolele despre Fillon. În articolele despre Macron și Juppe frecvența lor e destul de joasă. Astfel, Marine Le Pen, care e destul de critică față de elita actuală, e poziționată puternic pe dimensiunea „anti-sistem”. Vocile altor candidați nu e prezentată.

 

fig11Fig 11: Securitate, apărare și război

Subiectele din această arie tematică sunt extrem de importante, deoarece, președintele Franței are largi competențe în acest domeniu, chiar mai largi decât președintele SUA. Totodată, asocierea candidatului cu subiecte forte de politică internațională îi creează o imagine de om calificat, sau a unui „strongmen”. Pe această dimensiune, din nou, observăm că Marine Le Pen e puternic asociată unor subiecte forte, o particularitate prezentă pe parcursul întregii perioade studiate. La polul opus se află Macron și Juppe. Cel mai probabil, intenția RT France este să creeze imaginea unei „strongwoman” pentru Marine Le Pen și de a-i crea o imagine de „politician slab” lui Macron și, eventual, lui Juppe. În contextul în care, după atentatele teroriste din Franța, publicul e preocupat de capacitatea instituțiilor de stat de a asigura securitatea cetățenilor, e un subiect extrem de relevant pentru public. Absența unei păreri bine determinate a lui Macron dar și prezența ei la Le Pen, e o decizie asumată, nu o coincidență.

 

fig12

Fig 12: Top 10 subiecte/entități apărute în articolele despre Le Pen

Top-ul de subiecte despre candidat, contează tot foarte mult în modul în care e creată imagina sa în presă. În campanie electorală, există cuvinte recurente: politică, președinte, campanie. Dacă le omitem, topul cuvintelor prezente la Le Pen este : Marine Le Pen, Front National, Macron, Guvern, Fillon, prim-ministru, Franța. Observăm că în top sunt toți concurenții săi, deci, putem presupune intenția de a juca pe contraste și de a ataca la persoană.

 

fig13

Fig 13 : Top 10 subiecte/entități din articolele despre Fillon

Iarăși, dacă omitem cuvintele care cu siguranță vor apărea într-un articol despre campania electorală, topul lui Fillon este: Fillon, Guvern, Prim-ministru, Juppe, Sarkozy, Franța. Aici putem observa o nuanță interesantă, dat fiind faptul că în acest top sunt prezenți și concurenții lui Fillon din Partidul „Les Republicains” dar și exponenții guvernului socialist.

 

fig14Fig 14 : Top 10 subiecte/entități apărute în articolele despre Macron

Top 10 a lui Macron e destul de interesant. Spre deosebire de topul concurenților săi, cel mai pomenit cuvânt în articolele despre Macron este „guvern”. Nu putem să nu observăm și alte cuvinte asociate: ministru, prim-ministru, Manuel Valls. Dat fiind faptul că Macron vine din guvernul lui Valls și a fost membru al Partidului Socialist, putem presupune că se încearcă asocierea numelui lui Macron cu guvernul și președintele actual, care nu sunt destul de populari.

 

fig15

 Fig. 15 : Top 10 subiecte/entități apărute în articolele despre Juppe

În topul lui Juppe, îl observăm pe Sarkozy, Hollande, pe Valls, însă, nu-l observăm pe Fillon. De asemenea, observăm și numeroase formule care fac referință la guvern și prim-ministru. 40% din top reprezintă subiecte care vor apărea în orice articol despre alegeri.

Concluzii

  1. Observăm o intenție clară din partea RT France de a prioritiza candidatul Marine Le Pen, față de Fillon, Macron și Juppe. Totodată, Fillon e prioritizat față de Macron și Juppe. Ultimii doi, cu poziții puternice pro-europene și anti-Ruse, sunt dezavantajați.
  2. Există o intenție clară de a face articolele despre Le Pen scurte, însă suprasaturate cu subiecte de interes public. Astfel, articolele despre Le Pen sunt mai consistente din punct de vedere informațional, mai comode pentru lectură, dar și mai simple de înțeles pentru cititor. Consistența materialelor despre Macron, Fillon și Juppe e mai mică, din cauza numărului mic de subiecte care apar în ele. Aria tematică și „lizibilitatea” articolelor despre acești candidați e mai mică.
  3. Numărul subiectelor abordate în articolele despre Le Pen e foarte mare și depășește de 2-5 ori numărul subiectelor abordate în articolele despre alții. În raport cu subiectele de campanie, situația e similară. Subiectele de interes public direct apar foarte des în articolele despre Le Pen și apar cu mult mai rar în articolele despre concurenții săi. Observăm o intenție de a „lăsa scena” doar pentru un actor – Marine Le Pen. Cititorii RT nu vor găsi poziții bine pronunțate ale altor candidați.
  4. RT France, intenționat, prioritizează anumite tematici de campanie, anterior, apărute și pe parcursul referendumului din Marea Britanie și pe parcursul alegerilor din SUA. Registrul utilizat e caracterizat de preponderența criticii guvernului, elitei politice, insituțiilor de stat, a UE. De asemenea, prezența subiectelor cum ar fi migrația, islamul, terorismul, nu face decât să continue deriva campaniei spre dreapta.
  5. Analiza subiectelor abordate, ne permite să facem concluzia că, RT încearcă să o poziționeze pe Marine Le Pen drept candidat anti-sistem, totodată, Macron și Juppe sunt prezentați drept candidați cu puternice legături cu sistemul politic actual, care nu se bucură de popularitatea populației. În raport cu Fillon, nu observăm o clară atitudine pe acest subiect.
  6. Se încearcă transferul de imagine dinspre Trump și Putin către Le Pen. E de asemenea o decizie asumată, datorită proximității ideologice ale celor trei. De asemenea, se încearcă construirea unei imagini de „strongwoman”, atunci când se vorbește despre Le Pen, dat fiind faptul că temele „hard politics” apar foarte des în articolele despre ea. Totodată, se încearcă construirea unei imagini de politician slab, neexperimentat pentru Macron,care, cel mai probabil, îi va deveni concurent în turul doi.
  7. În eventualitatea turului doi Macron-Le Pen, tendințele actuale în politica editorială a RT France vor continua. Astfel, Marine Le Pen va continua să fie candidatul despre care RT France va scrie mai mult, mai variat și mai consistent. Transferul de imagine dinspre Trump și Putin va continua, însă, mai puțin intens, pentru a reuși atragerea voturilor dreptei republicane. Crearea unei imagini de „strongwoman” se va intensifica. Totodată, Macron va continua să fie asociat Partidului Socialist și lui Francois Hollande și i se va crea imaginea unui politician slab, care nu poate face față poziției de președinte.
  8. În eventualitatea turului doi între Fillon, fie Juppe, contra Marine Le Pen, discursul RT se va axa puternic pe motivul: „candidatul sistemului” contra „candidatul poporului”. În cazul în care Fillon continuă cursa, RT va bate „din toate tunurile” pentru discreditarea candidatului pe teme de corupție și abuz de serviciu (Fillon și-a angajat soția ca asistent parlamentar, fără ca ea să-și exercite funcțiile). Aceasta va menține electoratul de stânga acasă și va garanta victoria Marine Le Pen. În eventualitatea retragerii lui Fillon, in favoarea lui Juppe, ultimul va fi prezentat drept candidat „moral învechit” și legat de elita politică actuală.

 

 

 

           * Sergiu Vele este absolvent al Masterului de Studii de Securitate și Analiza Informațiilor din cadrul Facultății de Sociologie a Universității din București.

 

LARICS: Russia Today și campania prezidențială din Franța